MARIANA BRĂESCU – „Îmi amintesc şi îmi imaginez“
Mi-e frică s-adorm. Năvăleşte către mine, în vis, o lume pe care o ştiu sigur de undeva. Iată, fetiţa aceea mică din camera cu pluşuri grele de culoarea vişinei putrede. Un lampadar sidefat cu abajur din mărgele aurite strecoară raze mici pe paginile cărţii din care citeşte. Şi, întotdeauna, o femeie în negru. E tânără, e tristă, e în doliu. >>>>
_____________
MARIANA BRĂESCU – „Imperfecţiuni provizorii“
La 50 de ani fix, prof. univ. dr. doc. Sever Anestin citi pentru prima oară în viaţa sa un roman poliţist. Cum ajunge o somitate, un profesor universitar şi încă prof. dr. doc., la asemenea lecturi? Aceasta e întrebarea şi iată răspunsul. >>>>
____________
IONUŢ CARAGEA – „Întreita suferinţă“
Adevărul
*
Nu subestimaţi oamenii proşti, ei ascund cel mai bine adevărul.
*
Nu există metaforă mai frumoasă ca adevărul gol-goluţ. >>>>
_____________
CEZARINA ADAMESCU – „Râs în flăcări“
APROPO DE FABULE
Vaci cu lapte, capre, boi,
Ce au oamenii cu voi?
Pentru ce vă pun în seamă
Fără remuşcări sau teamă
O mulţime de defecte
Tocmai cele mai perfecte
Din fiinţele create? >>>>
_______________
Mărturisesc
- Pssst! Strânge robinetul….te rog!
Picătura a depăşit în unchii de aur
Barilul de kerosem cu risc zero.
-Ehei, este încă linişte în oul de Paşte
Spune dropia din embrionul ce creşte de-a-ndoasele
În farfuria unui gurmand fără identitate . >>>>
